Monarhia și importanța ei în înfăptuirea și consolidarea unității neamului românesc. Ce a însemnat și ce mai înseamnă astăzi regalitatea pentru România

Motto: „Coroana regală nu este un simbol al trecutului, ci o reprezentare unică a independenței, suveranității și unității noastre.” (Regele Mihai)

Încetarea din viață a Regelui Mihai I a lăsat un gol în sufletul românilor fiindcă Majestatea Sa a reprezentat nu numai „un simbol al unității și demnității poporului român”, cum a spus Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române în mesajul său de condoleanțe, ci și o instituție care a avut prestigiu în România, a fost respectată și iubită de români. Mai ales având în vedere că monarhia a constituit o formă de guvernământ legitimă și firească pentru poporul român, un popor patriarhal, care a simțit dintotdeauna că nu poate fi reprezentat în mod deplin, organic, decât de un domnitor uns de Biserică. Astfel, legătura dintre neam și Dumnezeu a fost realizată și prin voievod, domnitor, iar mai apoi prin rege. 

Plecarea dintre noi a Regelui Mihai încheie o pagină importantă de istorie, către care românii pot privi cu recunoștință și respect. Ultimul rege al României era singurul prin care ne mai puteam simți legați, chiar dacă simbolic, de România anterioară comunismului – România interbelică, România Mare. Adică de acea Românie unită și demnă, către care ne îndreptăm gândurile astăzi, în prag de Centenar, amintindu-ne de idealurile care i-au animat pe înaintașii noștri, de jertfele lor pentru unitatea neamului, pentru păstrarea credinței, limbii și pământului strămoșesc.

Întrebarea Regelui Mihai pentru liderii UE: Noi suntem creștini sau suntem păgâni?/ Documentar dedicat prezenţei Regelui în România de Sfintele Paşti în aprilie 1992/ 10 gânduri despre credinţă de la Regele Mihai

Dumnezeu să-l odihnească în pace!

„Eu sunt putin ingrijorat cu Uniunea Europeana, ca ei fac cum fac pentru ei acolo, dar neglijeaza multe lucruri locale, si un lucru care ma deranjeaza si mai mult este chestiunea religioasa. Chiar in Constitutia Uniunii Europene care, cand o fi sa fie, chestiunea religioasa nu e pusa, e scoasa de acolo. Noi suntem crestini, sau suntem pagani? Chiar si la americani, pe moneda lor scrie “In Dumnezeu ne incredem”, si in scoli spun ca e anticonstitutional sa-ti faci rugaciunea. Pai cum vine asta?

Eu stiu ca daca nu erau credinta mea in Dumnezeu si ceea ce mi-a inspirat mama mea, prin tot ce am trecut noi, pana la urma innebunesti. Tot astept atat mereu ceva, si nu mai vine nimic. Daca n-ai cu ce spera in sufletul tau, fiindca ai invatat ceva, e mare bucluc acolo.”

Memorialul Gherla:

Regele Mihai Întâiul a reprezentat personificarea României firești. Credința în Dumnezeu, dragostea față de oameni, slujirea țării, bunul simț, smerenia, demnitatea sunt testamentul lăsat de Rege nouă tuturor. De asemenea, Regele Mihai a reprezentat simbolul politic pentru care au luptat cei care s-au opus comunismului, iar mai apoi au suferit în temnițele de la Gherla, Aiud, Sighet, Dej, Pitești, Oradea sau Jilava… În această zi, de îngropare a Majestății Sale, Memorialul Gherla înalță rugăciuni pentru sufletul Regelui Mihai! Veșnică să-i fie pomenirea!

Monarhia, ultimul regim legitim al României

Din articolul Domnule preşedinte, până la monarhie!, de Cristian Campeanu:

“Dacă Băsescu ar fi vrut să intre cu adevărat în istorie s-ar fi retras înainte de terminarea celui de-al doilea mandat şi l-ar fi rechemat pe Rege să îşi reia locul pe tronul de pe care a fost alungat de comunişti. Prin atacul de ieri, Băsescu îşi demonstrează limitele şi demonstrează că şi el este la fel de dispus să asculte cântecele Securităţii ca şi predecesorii săi. Este un sfârşit trist pentru un om care ar fi putut fi mare, dar a ratat întâlnirea cu istoria.

Reproşul adus Regelui că a abdicat în faţa ruşilor nu are decât un singur scop: Să de-legitimizeze monarhia, acuzând-o că i-a abandonat pe români la greu, în faţa comunismului şi a Uniunii Sovietice. În realitate, lucrurile stau exact pe dos. Monarhia a fost ultimul bastion al rezistenţei în faţa ruşilor şi a comunismului şi, totodată, ultimul regim legitim al României. Securitatea ştie foarte bine aceste lucrururi şi, tocmai de aceea continuă să lupte împotriva Casei Regale.

Numai că, în isteţimea lor, cei care i-au pus în gură lui Băsescu enormitatea, au pierdut din vedere câteva consecinţe ale propriilor lor acuzaţii. Lăsăm deoparte faptul că soarta Regelui era pecetluită de Stalin, care nu ar fi permis niciodată existenţa regimului democratic în România aşa cum nu a permis-o nicăieri în fosta Europă de Est. Lăsăm deoparte şi faptul că Regele a fost ŞANTAJAT să abdice de comunişti şi de ruşi.

Ceea ce e cel mai interesant la acuzaţiile aduse de Băsescu este că ele recunosc implicit legitmitatea monarhiei. Acuzându-l pe Rege că a abdicat, admiteţi că ar fi trebuit să rămână pe tron, admiteţi, aşadar, că locul său a fost şi a rămas în fruntea ţării. Admiteţi că tot ceea ce a urmat după 1947 a fost o uzurpare ilegitimă şi că până şi regimul prezidenţial inventat de Iliescu şi perpetuat de dumneavoastră înşivă, domnule preşedinte, este ilegitim. Admiteţi că locuiţi în palatul altcuiva.

Poate că Regele n-ar fi trebuit să abdice şi ar fi trebuit să moară apărând libertatea şi democraţia din România de invazia roşie. Dar nu este Băsescu omul care să îi reproşeze Regelui că nu a murit luptând. Băsescu are exact atâta legitimitate câtă i-au dat voturile noastre. Nici mai multă, nici mai puţină, dar în nici un caz, nu are mandat să se ridice împotriva istoriei şi a monarhiei, principalul factor al modernizării şi cel mai bun lucru care i s-a întâmplat României vreodată.”