Home

Conferinţă deosebită: Istoria necunoscută a românilor

Leave a comment

O conferinţă deosebită, care merită ascultată până la capăt: „Istoria necunoscută a românilor – între trădare și eroism”. Susţinută în noiembrie 2014 de părintele Mihai-Andrei Aldea, doctor în filologie. More

Profesorul Ioan-Aurel Pop, la conferinţa „Credința și Biserica în sprijinul Marii Uniri a tuturor românilor” – prelegere deosebită despre credinţă, unitate, limbă şi neam

Leave a comment

Profesorul Ioan-Aurel Pop a participat la conferința „Credința și Biserica în sprijinul Marii Uniri a tuturor românilor – câteva considerații”, organizată de Episcopia Ortodoxă Română a Europei de Nord, la Oslo, 1 mai 2018. Preşedintele Academiei Române a ţinut o prelegere deosebită despre credinţă, unitate şi neam: More

Conferinţe excepţionale despre icoană: Întruparea Logosului creator în istorie/ Mormântul gol şi roz/ Icoana ortodoxă – de la imagine la chipul slavei divine

Leave a comment

More

Conferinţă excepţională a maestrului Sorin Dumitrescu: „Lupta icoanei cu sistemul”

Leave a comment

Conferinţă susţinută la Cluj, 9 martie 2017: „Lupta icoanei cu sistemul. Miracolul iconic al Sfinților Ostași Militari”

Maestrul Sorin Dumitrescu, despre „poezia iconică” a lui Nichita Stănescu

Leave a comment

O conferință excepțională, în 3 părți, despre metalingvismul poeziei lui Nichita și despre „poemele iconice”, specifice ultimei etape a creației sale.

Sorin Dumitrescu, Tablou cu orbi. In memoriam Nichita. Metalingvism şi marginalizare

Recenzie de Cassian Maria Spiridon.

More

Conferință Dr. Virgiliu Gheorghe: Familia și educația între ideologie și știină

Leave a comment

O conferinta excelenta despre intoxicarea mediatica, despre modul cum virusii mediatici contamineaza structurile mentale si restructureaza in profunzime gandirea omului. In noul totalitarism, armele mediatice se dovedesc mult mai puternice si periculoase decat armele la care au recurs sistemele totalitare din trecut, fiindca astazi lumea este condusa mult mai eficient prin virusii mediatici, cum explica Virgiliu Gheorghe. Acestia au puterea de a modela mentalitati, de a forma atitudini, comportamente, stereotipii care influenteaza constiinta a milioane de oameni.

Ceea ce este semnificativ, hitul anti-catedrala al trupei „Taxi”, devenit viral – compus impreuna cu inca 33 de vedete media – a acumulat intr-o singura zi pe youtube peste 300 000 de vizionari, in timp ce conferinta lui Virgiliu Gheorghe a adunat, in 9 zile, putin peste 300 de vizualizari. Este un exemplu relevant despre felul cum lucreaza virusii mediatici. Ajungem sa invatam ce este smerenia dupa ceea ce ni se inoculeaza prin instrumentul mediatic de restructurat mintea, nu dupa cele ce ne invata Sfintii Parinti si Biserica. Daca in vremurile vechi oamenii se luptau cu holera biologica si totusi, in cele din urma, s-au gasit solutii impotriva acesteia, prin pastrarea unei igiene adecvate, astazi oamenii par total neputinciosi in fata holerei mediatice, care se intinde cu repreziciune la nivel planetar, fiindca este mai greu decat oricand sa se pastreze igiena sufleteasca.

Fericire vs. divertisment în epoca mass-media

1 Comment

O conferință excelentă!

Partea a II-a: More

Conferință excelentă susținută de Acad. Sorin Dumitrescu, despre icoană (duminicile din perioada Penticostarului)

Leave a comment

Partea a II-la:

More

„Formarea caracterului” – o conferință foarte bună

3 Comments

 

Ilie Bădescu: Calea țărănească, globalizarea și doctrina suveranității alimentare

4 Comments

Ilie-Badescu Prof-Univ-Dr-Ilie-Badescu1Fragmente din conferinta Calea taraneasca, razboiul civilizational, globalizarea si doctrina suveranitatii alimentare

După „războiul de 200 de ani cu Imperiul Otoman” (Dan Zamfirescu), poporul român, ridicat pe fundaţia unei civilizaţii ţărăneşti remarcabile, a făcut experienţa unor sisteme dominatoare, numite de către Nicolae Iorga imperii de substituţie sau de imitaţie, sisteme cu care societăţile ţărăneşti s-au aflat permanent într-un tip de „război social” 1 . În acest război s-au ales şi „neomartirii” cei mari, în frunte cu Sfinţii Brâncoveni şi cu martirul care a încheiat veacul fanariot, cu Tudor Vladimirescu 2 , urmaţi de neomartirii ardeleni: Sfinţii mărturisitori ai Şcolii Ardelene, Sf mucenici Sava Brancovici şi Iorest 3 , Sfinţi neomartiri ţărani năsăudeni şi de pe Valea Chioarului („capetele celor martirizati, Atanasie din Bichigiu, Vasile din Mocod, Marin din Zagra şi Vasile din Telciu, care fuseseră condamnaţi de o comisie aulică, au fost ridicate pe pari la poarta caselor în care locuiseră, iar bucăţi din trupurile ciopârţite au fost aşezate la răscruci de drumuri”) 4 , neomartirul tribun al neamului ţărănesc al românilor ardeleni, Avram Iancu şi seria continuă până la neomartirii temniţelor comuniste, în frunte cu marea cunună a neomartirilor din temniţe, ţărani şi intelectuali sfinţiţi prin mucenicie, ucişi în temniţe pentru credinţă şi iubire de neam, precum Mircea Vulcănescu, Valeriu Gafencu, Anton Golopentia 5 .

În tot acest război civilizaţional se poate identifica şi falia războiului purtat de societatea ţărănească împotriva sistemelor fiscale. Putem vorbi despre un război social înlăuntrul unui război civilizaţional care atinge durata a 400 de ani. Atâta măsoară ciclul acestui lung război cu cele patru sisteme de opresiune fiscală, începând cu cel fanariot, căruia i-a urmat cel fiscal-mercantil periferial 6 , lumpencapitalist, apoi regimul de neofiscalism crâncen, cu care va lupta Eminescu, gânditorul care a şi reuşit cel dintâi să ne ofere explicaţia acestui tip de opresiune fiscală prin teoria păturii suprepuse 7 , în fine, după un intermezzo de echlibrare şi de pace de la Marea Unire până în 1945, se abate asupra lumii ţărăneşti urgia sistemului de opresiune fiscală 8 comunistă combinat cu marea deposedare a ţăranilor în numele şi în cadrul colectivizării forţate şi, de 20 de ani încoace, ne aflăm sub domnia sistemului fiscal al reformelor oligarhice care-au adus restituirea unui lot fără unelte, ceea ce echivalează cu o a doua desproprietărire rurală, constând din deposedarea ţăranilor de echipamentul agricol care era, de fapt şi de drept, proprietatea muncii ţărăneşti, dar pe care legea 18 a fondului funciar nu l-a restituit ţăranilor, ci l-a trecut, în chip subtil, în proprietatea privată a statului.

More

Older Entries

%d bloggers like this: