Home

Lichidarea Muzeului Ţăranului Român?

Leave a comment

Muzeul Taranului Roman primavaraDr. Mihai Gheorghiu: Scrisoare deschisă către ministrul Culturii, Daniel Barbu. Lichidarea Muzeului Ţăranului Român?

Stimate domnule ministru Daniel Barbu,

Vă scriu cu speranţa că cele scrise vă vor determina să aveţi înţelegerea necesară pentru a iniţia un dialog cu privire la soarta Muzeului Naţional al Ţăranului Român, unul din cele mai prestigioase muzee din România.

Astăzi , în cadrul MŢR, asistăm la o depreciere constantă a actului de conducere a instituţiei, ceea ce duce la nenumărate stări tensionate, la încălcarea gravă şi repetată a normelor deontologice, la anihilarea oricărui tip de consultare reală a specialiştilor. Specialiştii muzeului sunt percepuţi ca simple marionete, puşi în situaţia să execute hotărâri rapide şi dăunătoare programului iniţial al muzeului, hotărâri luate unilateral de către managerul instituţiei, fără să consulte organismele muzeului abilitate în acest sens. Muzeul este literalmente sufocat de o agendă de evenimente contrară misiunii care i-a conferit prestigiul şi recunoaşterea internaţională. Aglomerarea de evenimente, mulţimea târgurilor cu denumiri diferite, care, în realitate, sunt de aceeaşi factură, organizate de terţi, de cele mai multe ori în regim de parteneriat, pun muzeul în situaţia de a nu mai putea funcţiona normal. Identitatea muzeului are enorm de suferit, profilul de instituţie de cultură, de instituţie muzeală este slăbit pentru a pune în valoare latura comercială şi de divertisment. Fără îndoială că sunt printre aceste evenimente şi unele de calitate, dar cele mai multe sunt de proastă calitate, aducând muzeului imense deservicii. Impresia care se creează este de bazar cultural, de loc cu o identitate diluată, îndoielnică, în pofida eforturilor specialiştilor muzeului de a continua şi dezvolta o activitate culturală şi de specialitate care este şi importantă şi vizibilă, dar nu în spaţiul comercial al mall-ului din spatele muzeului. Aşteptăm cu interes decizia pentru desfăşurarea de întreceri sportive, spectacole de circ, numere de magie, seri de spiritism, educaţie sexuală etc.

More

Advertisements

Scrisoare deschisă. „Mai suntem vrednici de un muzeu naţional?”

Leave a comment

16383_333470803420941_706524065_n

Scrisoare deschisă, semnată de academicieni, profesori universitari, foști deținuți politici, oameni de cultură și de artă, arhitecți, matematicieni, scriitori și alți iubitori ai Muzeului Țăranului Român și ai neamului românesc. 

Scrisoare deschisă. „Mai suntem vrednici de un muzeu naţional?”

Evenimentele generate de proiecția la Muzeul Național al Țăranului Român a unui film cu tematică homosexuală, proiecție din cadrul programului „Luna istoriei LGBT”, și protestul care a anulat-o au stârnit o serie de reacții în mass-media românească și din partea oamenilor de cultură. Prin rândurile de mai jos, ne adresăm celor care simt nevoia păstrării unei minți limpezi în tăvălugul informațional contemporan.

Suntem conștienți că Muzeul Național al Țăranului Român nu este depozitarul unei lumi anacronice, fără relevanță pentru prezent și inutilă din perspectiva viitorului. Precum scria primul ctitor al acestei instituții, Al. Tzigara-Samurcaș, el este proiectat să prezinte „atât traiul zilnic, cât şi viaţa intelectuală şi religioasă a ţăranului”; în el trebuie „să se plămădească viitorul artei românești”. Având în vedere aceste rosturi care i s-au dat, este legitim să ne întrebăm: acest viitor se poate plămădi printr-o siluire a trecutului? Ne ajută să răspundem tot fondatorul Muzeului: „Respectul tradiţiei este incontestabil unul dintre elementele cele mai puternice pentru educarea morală a popoarelor. La ţăranul nostru tradiţia religiei strămoşeşti împlinea, în parte, acest rol în educaţia sentimentală.”

În 1908, Al. Tzigara-Samurcaș a ales ca moto al unui articol de-al său, intitulat „Suntem vrednici de un muzeu naţional?”, versul „În noi totul e spoială, totul e lustru fără bază” din poezia Epigonii, de Eminescu. Nu putem să nu observăm că reacțiile umorale de astăzi provin de la persoane aparținând aceleiași categorii, reflectând conflictul formelor care nu recunosc și nu își asumă niciun fond. More

%d bloggers like this: