Muzica neamului – cu imagini din România profundă

 

 

 

Doina

Măi bădiţă, floare dulce,
Unde te-aş găsi te-aş smulge,
Şi-acasă la noi te-aş duce,
Şi te-aş răsădi-n grădină,
Şi te-aş secera cu milă;
Şi te-aş face stog în prag,
Şi te-aş îmblăti cu drag;
Şi te-aş măcina mărunt
La morişca de argint;
Şi te-aş cerne
Prin sprâncene,
Şi te-aş frământa-n inele,
Şi te-aş da inimii mele
Să se stâmpere de jele…

 

“Doină, doină, cântec dulce!
Când te-aud nu m-aş mai duce.
Doină, doină, viers cu foc!
Când răsuni, eu stau în loc.
Bate vânt de primăvară,
Eu cânt doina pe afară,
De mă-ngân cu florile
Şi privighetorile.
Vine iarna viscoloasă,
Eu cânt doina-nchis în casă,
De-mi mai mângâi zilele,
Zilele şi nopţile.
Frunza-n codru când învie
Doina cânt de voinicie;
Cade frunza jos în vale,
Eu cânt doina cea de jale.
Doina zic, doina suspin,
Tot cu doina mă mai ţin.
Doina cânt, doina şoptesc,
Tot cu doina vieţuiesc.”

Vezi si:

Muzica neamului – cu imagini din România profundă (II)

Dor de România profundă

Ce este România profundă

Pentru suflet (18): Summer mood

 

 

 

 

 

 

 

https://irinamonica.wordpress.com/2011/06/22/pentru-suflet-8/

Serghei Esenin, Focul Vânăt

Serghei Esenin – Focul Vânăt

Focul vânat e gonit de vânt,
Zarile-au uitat sa ma mai doara…
De iubire-ntâia oara cânt,
La scandal renunt întâia oara.
Am fost crâng paraginit pe loc,
La femei si vodca dam navala.
Nu-mi mai place azi sa beau, sa joc,
Sa-mi pierd viata fara socoteala.

E de-ajuns sa te privesc tacut,
Sa-ti vad ochii plini de tot înaltul,
Ca uitand întregul tau trecut,
Tu sa nu mai poti pleca la altul
Tu – mers gingas, tu, surâsul meu,
Dac-ai sti, cu inima-i pustie,
Cum poate iubi un derbedeu
Si cât poate de supus sa-ti fie.
Cârciumile le-as uita pe veci,
N-as mai sti nici versul ce înseamna,
De-as atinge aceste brate reci
Si-al tau par ca floarea cea de toamna.

Vesnic te-as urma pe-acest pamânt,
Departarea mi-ar parea usoara…
De iubire-ntâia oara cânt,
La scandal renunt întâia oara.