Home

Despre Pungesti, țăranul român ca „purtător al crucii” și cel mai brutal atac din istorie la adresa sa

10 Comments

Iubiţi ţăranul român, purtătorul crucii!

Pungeşti – cel mai brutal atac din istorie împotriva satului românesc

Motto: „Iubiţi ţăranul român, care este purtătorul crucii!” (Horia Bernea)

tarani cooperativag

Drăguş, 1936. Poza facuta în timpul campaniei monografice inițiate de D. Gusti

Gândindu-mă la ceea ce se întâmplă în Pungeşti – devenit, în perioada aceasta, inima României profunde, căreia, deşi călcată în picioare de forţele de ocupaţie ale Chevron, cu trupele de represiune compuse din jandarmi români plătiţi de poporul român, nu i s-au oprit bătăile, dimpotrivă, bate mai tare că oricând –, mi-am amintit un îndemn pe care ni l-a adresat Horia Bernea şi care iradiază din întreagă sa muzeografie mărturisitoare („muzeografia mărturisitoare se adresează inimii”, spunea marele artist): „Iubiţi ţăranul român, care este purtătorul crucii!”

Ceea ce se petrece la Pungeşti pare a ilustra, mai grăitor decât oricând, legătura dintre ţăranul român şi cruce, legătură ce s-a adâncit şi întărit atât de mult de-a lungul secolelor şi în viforul vremurilor, încât crucea a devenit parte inseparabilă din fiinţa sa, marcându-i profund viaţa. Istoria acestei ţări nu se constituie din grandioase cuceriri, ci dintr-un şir neîntrerupt de suferinţe şi jertfe, pentru a ne apăra fiinţa, ale ţăranilor români, din rândul cărora au provenit şi marii noştri intelectuali – elita istorică, organică –, sfinţii şi ostaşii eroi. Ţăranul şi România reprezentată de el au fost mereu pe cruce. Deşi a rămas ascunsă, nevăzută, mai ales când cultura imaginii sau a „societăţii spectacolului” (Guy Debord), care s-a impus în detrimentul adevăratei culturi – a culturii ca trezire a conştiinţei –, a îngropat-o şi a şters-o aproape total din conştiinţa unui popor transformat într-o masă de spectatori şi consumatori, totuşi această Românie a dăinuit; şi a rezistat datorită crucii.

More

Scrisoare către jandarmul român: Nu ţi-e ruşine de tine?

2 Comments

jandarm-pungesti-jandarmerie

de Orlando Balaș

„Jur credință patriei mele România. Jur să-mi apăr țara chiar cu prețul vieții. Jur să respect Constituția, legile țării și regulamentele militare. Așa să-mi ajute Dumnezeu!“

Frate jandarm, te-am văzut acţionând în noaptea de după ziua unităţii naţionale. Te-am văzut deschizînd calea unei firme străine împotriva fraţilor tăi, ţărani români, care îşi apără pîinea şi apa. Vei zice că şi tu îţi aperi pîinea. Dar înainte de a-ţi apăra pîinea şi solda din care îţi întreţii familia, tu trebuie să îţi respecţi jurămîntul depus. Şi acolo, cînd ai primit onoarea de a purta uniforma patriei şi de a defila sub steagul ei, ai jurat credinţă acestei patrii, care nu e un cuvînt abstract, ci e o realitate plămădită din pămîntul şi apele şi oamenii pe care trădătorii aflaţi vremelnic la guvernare i-au vîndut la talciocul de la Washington sau de la Moscova. Înainte de a-ţi apăra solda, ai jurat să-ţi aperi ţara chiar cu preţul vieţii. Şi tu ce faci? Ce ai făcut? Ştii că mulţi jandarmi din ţară şi mulţi alţi români, militari sau civili, se ruşinează de ce ai făcut tu la Pungeşti?

Vei spune că ai urmat doar un ordin, că aşa îţi cer regulamentele militare. Spune-mi cu mîna pe inimă în care categorie se încadrează acţiunea voastră din noaptea de 1 spre 2 decembrie, cînd aţi acţionat ca tîlharii, ca Securitatea din anii 50, pe întuneric, împotriva ţăranilor care îşi apără ţara?

http://www.jandarmeriaromana.ro/ro/Pagini/atrib_op_mobile.html

Dar înainte de regulamente, ai jurat să aperi Constituţia acestei ţări, care garantează dreptul la un mediu curat (art. 35). „(1) Statul recunoaşte dreptul oricărei persoane la un mediu înconjurător sănătos şi echilibrat ecologic. (2) Statul asigură cadrul legislativ pentru exercitarea acestui drept. (3) Persoanele fizice şi juridice au îndatorirea de a proteja şi a ameliora mediul înconjurător.” Păi dacă ţăranii din Pungeşti îşi fac această datorie din instinct şi iubire de ţară, tu, care porţi uniforma statului, plătită şi de aceşti ţărani, cum îţi permiţi să încalci Constituţia? Tu, care ai jurat să o aperi? Tu, care ai jurat să îţi aperi ţara chiar cu preţul vieţii? Nu îţi dai seama că oamenii aceştia se luptă şi pentru tine? Că gazele de şist şi cianura otrăvesc şi pîinea familiei tale?

Nu ţi-e ruşine de tine?

Cum poţi tu să-l fugăreşti pe cîmpuri pe Willy Schuster, ţăranul român care s-a întors din Germania să ne facă nouă mîncare sănătoasă? Cum poţi tu să pui mîna pe el şi să vrei să-l bagi în dubă? Nu ţi-e teamă că vei fi luat la rost de fraţii tăi, de noi, cînd va cădea acest guvern trădător? Pentru că va cădea, te asigur, pentru că toate sînt trecătoare. Şi atunci te voi întreba, pe nume, pentru că există înregistrări, pentru că oamenii ştiu cine i-a umilit: cum ţi-ai permis să pătezi haina militară? Cum ţi-ai permis să-ţi încalci jurămîntul faţă de patrie?

Te-ai purtat ca un golan cu oamenii din tabăra de rezistenţă de la Pungeşti, aflată pe teren privat, unde tu nu aveai voie să intri! Aţi izolat oamenii şi apoi aţi început să-i împingeţi ca nişte derbedei! Nu ţi-e ruşine, frate jandarm, să te porţi ca un huligan, cînd tu porţi haină militară şi ar trebui să fii un factor de echilibru?

Citiți articolul integral pe blogul lui Orlando Balaș.

Citiți și: Mărturii de la Pungești. Gaze de șist cu forța. Jandarmeria română, firma de pază a Chevron. 

Revoluția gazelor de șist: anatomia unui dezastru (I)

Revoluția gazelor de șist: anatomia unui dezastru (II)

%d bloggers like this: