Din articolul De ce copiii din zilele noastre sunt mai agitaţi decât cei din trecut?:

“Educaţia trece printr-o criză fără precedent în istorie. Elevii se simt daţi la o parte, nu se concentrează, nu au plăcerea de a învăţa şi sunt agitaţi. A cui e vina? A elevilor, sau a părinţilor? Nici a unora, nici a celorlalţi. Cauzele sunt mai profunde.

Principalele cauze sunt produsul sistemului social care a stimulat, într-un mod înspăimântător, fenomenele care construiesc gândurile, scrie Augusto Cury în cartea sa,“Parinti straluciti, profesori fascinanti”.

(…)

Dar astăzi există o hiperactivitate funcţională non-genetică – SGA. Care sunt cauzele SGA?

Prima, aşa cum am spus, este excesul de stimuli vizuali şi sonori produşi de televizor, care atacă teritoriul emoţiei.

A doua este excesul de informaţie.În al treilea rând, paranoia politicii de consum şi a excesului de culori, care îngreunează interiorizarea.

Toate aceste cauze stimulează construcţia gândurilor şi generează o psihoadaptare la stimulii rutinei zilnice, adică, o pierdere a bucuriei izvorâte din lucrurile mici de fiecare zi.

În ce priveşte excesul de informaţie, este fundamental să se ştie că un copil de şapte ani din zilele noastre are mai multe informaţii în memorie decât o persoană de şaptezeci de ani, de acum un secol sau două.

Această avalanşă de informaţie excită într-un mod neadecvat cele patru mari fenomene care citesc memoria şi construiesc lanţuri de gânduri.

O persoană cu SGA nu reuşeşte să-şi administreze gândurile în totalitate şi să-şi liniştească mintea.

Educaţia merge spre faliment, violenţa şi înstrăinarea socială cresc, pentru că, fără să ne dăm seama, comitem o crimă contra minţii copiilor şi adolescenţilor.”

Sabotajul sistemului educational:

Din articolul Despre sistemul de învăţământ şi procesul Bologna:

Parcursul de licenţă a devenit un fel de liceu. A fost imposibil ca materiile studiate în 4 ani să se comprime în trei ani. În foarte multe cazuri, au fost sacrificate cursurile opţionale, rămânând numai curricula obligatorie, impusă de minister. Au fost păstrate materiile absolut necesare pentru ca studenţii să aibă o idee despre domeniul pentru care au optat. Astfel, în timpul studiilor de licenţă nu se poate vorbi de nici un fel de specializare a studentului, ci doar de un parcurs general în disciplină. Un alt rezultat este simplificarea examenului de final de studii, care înainte de Bologna consta într-un examen scris din materia studiată în facultate şi susţinerea lucrării de licenţă, care trebuia să aibă în jur de 100 de pagini. Astăzi, în unele facultăţi s-a renunţat la examenul scris, iar lucrarea de licenţă are în jur de 40 de pagini. De aceea, nivelul studenţilor atunci când termină facultatea este din ce în ce mai scăzut. More

Advertisements