Întorşi de departe, cu inima frântă,
Ne este gândul la cei ce s-au dus.
Rugămu-Te, Doamne, adună-i pe ei de sus,
Părtași pentru ziua cea sfântă.

Cu duhul vor trece în chip de lumină
Prin tara cu cântece multe
Și-n ceasul acesta vor sta să asculte
La veacul ce încă suspină.

Și-n zborul albastru de peste morminte
Prin țarini cu gropi fără nume,
Durerea din ochii bătrânelor mume
Vor șterge-o cu palma fierbinte.

Și-ntorși întru Tine, sub bolta înserării,
Ca în mâini nevăzute de-Arhangheli
Va arde lumina din sfintele candeli
Umplute cu lacrima țării.
(Mihai Buracu) 

Acolo unde-s nalți stejari
Și ca stejarii nalți îmi cresc
Flăcăi cu piepturile tari,
Ce moartea-n față o privesc;
 
Acolo, unde-s stânci și munți,
Și ca și munții nu clintesc,
Voinicii cei cu peri cărunți
În dor de țară strămoșesc;

Acolo unde-i cer senin,
Și ca seninul cer zâmbesc
Femei ce poartă la-al lor sân
Copii ce pentru lupte cresc.
 
Și-acolo unde întâlnești,
Cât ține țara-n lung și-n lat,
Bătrâne urme vitejești
Și osul celor ce-au luptat;
 
Și unde vezi mii de mormane
Sub care-adânc s-au îngropat
Mulțime de oștiri dușmane,
Ce cu robia ne-au cercat;
 
Și unde dorul de moșie
Întotdeauna drept a stat
Și bărbăteasca vitejie
A-ncununat orice bărbat.
Acolo este țara mea,
Și neamul meu cel românesc!
Acolo eu să mor aș vrea,
Acolo vreau eu să trăiesc!

 

Nu uita că ești român, 
Că sus în deal la tine-n sat
Popa Ioan te-a botezat
Şi Lelea Stanca te-a ținut un an la sân

Nu uita că ești român, 
Nu uita că ești roman, 
Că tatăl tău și mama ta
Bunicul și bunica ta
Te-au învățat dintotdeauna să fi bun

Nu uita că ești român, 
Nu uita că ești român, 
Ca tatăl tău a fost cioban
Bunicul tău a fost Traian
Si-n țara asta te-ai născut să fii stăpân

Nu uita că ești român, 
Nu uita că ești român , 
Ca rădăcina de veacuri
Sta înfiptă în ogor
Şi nu o poate smulge-un viscol trecator

Pe la noi au viscolit mii de păgâni,
Dar am rămas totuși aici în veci stăpâni. 
A mai venit o vreme grea, 
Nu e nimic, vom aştepta
Că vine soare după ea

Vin colindătorii, cum veneau odată, leru-i ler
Să colinde-n seara asta minunată, leru-i ler
Dar li-i gura arsă şi li-s ochii-n lacrimi,leru-i ler
Prea degeaba sânge, prea degeaba patimi, leru-i ler.
 
Gazdelor creştine, să-i primiti în casă, leru-i ler ,
Şi cum se cuvine să-i poftiţi la masă, leru-i ler,
Ni-i trimite Sfântul să ne-ncerce mila, leru-i ler,
Domnii mari de astăzi să-şi deschidă vila,leru-i ler.
 
Şovăielnic pasu, mâinile plăpânde, leru-i ler,
Tremurat li-i glasu, nu ştiu să colinde, leru-i ler,
Dacă stau la poartă şi nu zic nimica, leru-i ler,
Domnilor de astăzi să v-apuce frica. leru-i ler.
 
Mută-i întrebarea ce răsună afară, leru-i ler,
Am murit degeaba, ce-aţi făcut din ţară, leru-i ler,
Tot în frig si-n foame, tot cu mâini întinse leru-i ler,
Pe la porti străine, ce ne stau închise. leru-i ler.
 
Vin colindătorii cum veneau odată, leru-i ler,
Să colinde în seara asta minunată, leru-i ler,
Dar li-i gura arsă si li-s ochii-n lacrimi, leru-i ler,
Prea degeaba sânge, prea degeaba patimi, leru-i ler.

 

Sfântul Ioan Iacob Hozevitul – Imnul românesc (1956)

Acum, ca niciodatăsteag-cu-stema-romaniei_-background
Treziţi-vă, români!
Având credinţa-n suflet
Şi arma sfântă-n mâini.

În rodul născocirii
Să nu nădăjduiţi,
Ci arma mântuirii
Mereu s-o mânuiţi!

Uniţi-vă în cuget
Prin simţuri creştineşti
La sânul Maicii voastre
Celei duhovniceşti!

În pavăza credinţei
Fiind adăpostiţi,
La vreme de războaie
Veţi fi nebiruiţi.

Tot neamul de pe lume
Şi cel de sub pământ
De s-ar scula-mpotrivă,
Va fi de voi înfrânt.

Plecaţi-vă la Domnul
Grumazul umilit,
Să vă înalţe fruntea
În plaiul cel dorit. 

De somnul nesimţirii
Să nu mai dormitaţi,
Că zorii mântuirii
Se-arată la Carpaţi

Ca fraţii petrecând,
Să nu ştirbim onoarea
Şi graiul nostru sfânt!

Trezindu-ne simţirea
Din suflet creştinesc,
Să punem semnul Crucii
Pe steagul românesc!

Pe tronul cel din suflet
S-avem necontenit
Icoana preacinstită
A Regelui Mărit!

De vom păzi unirea
Si Crezul din stramoşi,
Vom fi şi jos, în lume,
Şi-n ceruri glorioşi!

În scumpa noastră ţară
Atunci vor creşte iar
Virtuţile străbune
Cu nume secular.

Deci azi, ca niciodată,
Să ne vădim creştini,
Păstrând neprihănită
Credinţa prin străini!…

primul razboi mondial manifest Frati_romaniText din manifestele trimise românilor ardeleni în Primul Război Mondial:

“Fraţi români, Bucuraţi-vă! România a intrat în răsboi alături de Anglia, Franţa, Italia şi Rusia, ea a pornit ca să vă desrobească de jugul unguresc. Ceasul mântuirii voastre a sunat. Visul nostru de veacuri se va împlini. De acum s-a sfârşit cu prigonirile. Veţi putea vorbi limba voastră în linişte, vă veţi putea neturburaţi închina în bisericile noastre. Veţi fi un popor liber stâpân pe pământul lui. Împreună cu Românii din Regat şi cu cei din Bucovina nu veţi mai fi decât un singur suflet, o singură ţară. Din această zi, locul vostru nu mai e în armata Austro-Ungară. Părăsiţi rândurile ei. Veniţi sub tricolorul român. Veniţi fără întârziere să luptăm cu toţi laolaltă pentru fericirea voastră şi a noastră! Veniţi să înfăptuim România Mare! Biruinţa ne aşteaptă. Trăiască neamul românesc!”

Rugăciunea pentru neam a Părintelui Gheorghe Calciu

Stăpâne Doamne, Dumnezeul nostru, Părinte, Fiule şi Duhule Sfinte venim la tine, Doamne, cu pocăinţă şi durere în inimi, să ne rugăm pentru poporul nostru românesc. Ascultă cererea noastră, intră Doamne, ca un împărat ceresc în ţara noastră şi în neamul nostru şi-l scapă Iisuse, de uneltirile vrăjmaşilor văzuţi şi nevăzuţi. Că prigoneşte vrăjmaşul sufletul neamului românesc şi viaţa lui o calcă în picioare. Făcutu-l-a să locuiască în întuneric ca morţii cei din veacuri, şi sufletul lui este mâhnit de moarte. Că l-au trădat cei puşi de Tine să-l conducă şi au uitat că Tu ai spus ca cel ce vrea să fie întâiul, să slujească tuturor. Şi ei au ştiut acest lucru, dar s-au trufit, au uitat de poporul Tău, l-au asuprit şi l-au jefuit, l-au vândut altor neamuri şi au călcat poruncile Tale, iar pământul acesta, pe care l-ai dat neamului românesc pe veci, l-au înstrăinat. Dar poporul acesta Te slăveşte, Doamne, nu numai cu buzele ci şi cu inima.
     Adu-Ţi aminte de el pentru cei ce Te cunosc pe Tine, pentru monahii şi monahiile care zilnic se roagă pentru el şi pentru rugăciunea noastră de astăzi, chiar dacă suntem nevrednici de mila Ta. Pentru că toţi ne-am abătut, toţi am făcut nelegiuire, şi ierarhii, şi preoţii şi credincioşii. Nu mai este nici unul care să facă dreptate, nu mai este nici unul! Ci încetează Doamne, bătaia Ta împotriva poporului românesc. Adu-Ţi aminte, Iisuse, de fraţii noştri care sunt în afara ţării, în exil sau vânduţi odată cu teritoriile cedate, şi-i miluieşte pe ei. Reunifică poporul Tău. Repune-l în cinstea pe care a avut-o la Tine mai înainte, iartă-i păcatele săvârşite, apostaziile, răutăţile, îndemnurile la desfrânare, la neiertare şi la răzvrătire împotriva Ta. Rugători aducem pentru noi pe Maica Ta cea Sfântă, Pururea Fecioara Maria, Puterile Cereşti, pe Sfinţii Tăi Apostoli, pe mucenicii neamului nostru şi pe toţi mucenicii, sfinţii şi cuvioşii care au slujit Ţie cu credinţă curată. Adu-Ţi aminte, Stăpâne, de toţi cei care s-au jertfit pentru Cruce, Biserică şi Neam; adu-Ţi aminte de sângele lor care s-a vărsat şi pune-l pe acesta în balanţa iertării noastre. Redă poporului nostru pământul care l-a păzit cu grijă şi credinţă prin veacuri, redă-i bisericile şi mânăstirile vândute, redă-i pacea văzduhului şi îmbelşugarea roadelor pământului, stăpânirea de sine, demnitatea lui creştină şi naţională de altădată, conducători buni şi cinstiţi, neasupritori, nemincinoşi şi nelacomi, redă-i arhierei vrednici de Tine, Iisuse Mare Arhiereu, preoţi dăruiţi Bisericii şi Neamului, credincioşi misiunii lor, adevăraţi secerători, aşa cum Îi vrei Tu, Milostive. Auzi-ne Doamne întru îndurarea Ta! Nu intra Stăpâne la judecată cu robii tăi, ci întoarce-Ţi iar privirea spre noi şi ne ridică din păcat cu dreapta Ta cea mântuitoare. Şi trecând prin patimile toate, curăţaţi prin suferinţă, să ajungem şi la Sfânta Ta înviere Iisuse slăvindu-Te pe Tine împreună cu Tatăl şi Duhul Sfânt, acum şi pururi şi în vecii vecilor. Amin!

Vedeţi şi:

Ziua Naţională

Muzica neamului – cu imagini din România profundă I, II

Colinde și cântări dedicate sfinților închisorilor

Advertisements