Sandu TUDOR Universalism romanescFragment din articolul „Ni s-au jefuit sufletele” (Credința, nr. 426, 4 mai 1935), al jurnalistului Sandu Tudor, viitorul mucenic, ieroschimonahul Daniil de la Rarău:

„Jaful cel mare şi de neiertat e jaful sufletesc. Atâta bună-credinţă, atâta entuziasm, atâta cinste, atâta nădejde a fost înşelată, risipită, prădată tâlhăreşte de politicianism scârbos şi deşănţat, încât te cuprinde frica. 

Jaful sufletelor cu greu se poate împlini. Lumea nu mai crede în nimic, chiar dacă ar veni profet printre noi. Desgustati şi învrăjbiţi, împărţiţi în zeci de partide şi grupări, locuitorii acestei ţări sunt anulaţi pe multă vreme pentru orice avant susţinut, pentru orice generozitate unitară. Lumea nu mai crede în nimic. (…)

Politicianismul şi toate soiurile de demagogie ne-au prădat prea mult sufletul. Pe multă vreme, orice chemare la flacăra de desinteresare va fi fără răsunet. 

Nu există crimă mai mare faţă de românism decât această înşelare făcută cu bună ştiinţă, numai şi numai pentru ticluirea unor ticăloase interese, uri personale sau de gaşcă politică. Iată trădătorii.”

Va trebui să ne desmeticim odată, să înțelegem că toate relele de care suferim socialmente azi nu pot fi lecuite dacă uităm adevărurile spirituale fundamentale. Toată mizeria noastră de azi se reduce la mizerie sufletească, nu economică. Nu ne putem da seama, căci am uitat de mult acest adevăr: cât câștigă omul, din punct de vedere practic și imediat, privindu-și interesele lui sub lumina înaltă a unor adevăruri veșnice. Pentru o viață politică nouă, puțină ordine și claritate lăuntrică… întâi gospodăria lăuntrică, a fiecăruia. Iată cerința primordială a politicii de mâine. Acest adevăr intim sufletesc, spiritual, al fiecăruia, de fiece clipă trebuie adunat, întărit, realizat. El e garanția cetății viitoare.”

“Ni s-au jefuit sufletele”, Credința, nr 426 – 4 mai 1935, în Sandu Tudor, Universalism românesc, Editura Eikon, 2013.