Am primit pe e-mail de la doamna judecător Carmen Elena Parduraru (Chirila):

“Va trimit in atach documente pe care va rog sa le publicati sau sa le transmiteti mai departe celor interesati.

In mesajul urmator veti primi si Anexele care vor trebui atasate dupa declansarea actiunilor in contencios administrativ, daca se va opta pentru declansarea unu proces!”

 

Marti, 1 aprilie 2014, intra in vigoare Legea care prevede cartea identitate electronica biometrica si asa numita carte de identitate simpla care va contine suport de memorie – cip – de identificare pentru cardul de sanatate. Este evidenta, asadar ca nu avem nici o alternativa pentru a obtine o carte de identitate – fara cip!

Singurul lucru pozitiv in cazul acestei Legi este ca nu ne mai obliga pe toti – chiar si pe cei cu documentele in termenul de valabilitate – sa le schimbam!!

Revoltator este ca apelurile, memoriile adresate Ministerului de resort, prim ministrului Romaniei, fiecarui parlamentar in parte, precum si prezenta societatii civile – 46 de ONG-uri –prin Asociatia pentru Libertatea Romanilor al carei invitat in comisiile de specialitate ale Parlamentului am fost si eu, au ramas fara nici un ecou, ca si cum noi nici nu existam!

Ce se poate face acum:

La nivelul Serviciilor comunitare de evidenta persoanei se recomanda sa stam linistiti intrucat nu au primit aparatura si instructiunile pentru noile carti de identitate.Astfel de asigurari am primit si la introducerea noilor premise de conducere care au plasat cod de bare pe numele nostru- si s-a dovedit cu totul altceva ulterior!

Mare atentie, Hotararea de Guvern publicata pe site-ul Ministerului Afacerilor Interne in data de 26 martie 2014, prevede ca acestea se vor emite la nivel centralizat.

Aceasta presupune ca datele si preluarea imaginilor se vor face cu aceeasi aparatura care exista si in prezent, la sediul Serviciilor locale dar, cartea de identitate va veni de la Bucuresti, ca si in cazul permiselor si pasapoartelor biometrice.

Avem toate motivele sa fim vigilenti si sa nu credem ceea ce ni se prezinta oficial. Sfatul meu este ca cei care sunt obligati sa isi preschimbe buletinul si nu doresc noul tip de carte de identitate – nici asa zisa carte simpla…cu suport de memorie pentru cardul de sanantate – sa fie atenti la formatul documentului care li se va inmana dupa depunerea cererii de preschimbare/eliberare pentru minorii de 14 ani.

In cazul in care va fi de alt tip decat in prezent sa il refuze, adica sa nu semneze de primire si sa depuna cererea denumita plangere prelabila pe care o va adapta fiecare la situatia personala.

Dupa un termen de 30 de zile in care nu se va primi nici un raspuns sau va fi un raspuns negativ, persoana interesata va actiona in instanta de contencios administrativ.

Un model de cerere de chemare in judecata, la acel moment va circula pe internet, conceput de avocati, cu indicatiile necesare, costul este taxa judiciara de timbru de 50 de lei si fiecare se poate reprezenta singur daca nu isi permite un avocat.

In acest timp se impune pastrarea cartii de identitate pe care o detine fiecare iar legitimarea se va face si cu certificatul de nastere, pasaport etc.

Pentru persoanele care nu doresc sa apeleze la instanta, exista portita cartii provizorii de identitate dar pentru aceasta trebuie sa nu fie prezentat Serviciului de stare civila unul dintre documentele obligatorii solicitate pentru eliberarea cartii de identitate. Aici de asemenea, de la caz la caz va trebui fiecare sa isi verifice posibilitatile!

In dezbaterile publice, Ministerul Afacerilor Interne a precizat ca este la curent cu opozitia unui fragment important de populatie si ca stie ca aceasta nici nu va solicita noile documente!!! Ei au motivate astfel ca noua, opozantilor nu ni se incalca libertatea de constiinta!!?

Veti citi insa in cuprinsul Temeiurilor de neconstitutionalitate din plangerea prealabila atasata – gravele incalcari ale legii fundamentale a Romaniei!

Cerere

Plângere prealabilă

CĂTRE

Direcţia judeţeană comunitară de evidenţa persoanelor ………………….

Subsemnat………………………………..……………solicit să eliberaţi carte de identitate simplă conform Legii în vigoare până la data de 31.03.2014 întrucât, în raport de propria conştiinţă, nu sunt de acord ca documentele personale de identitate să conţină un mediu de stocare electronic, iar Legea nr.235/2013 care modifică OUG nr.82/2012 – este vădit neconstituţională în acest sens.

Motive şi Temeiuri de neconstituţionalitate:

Posed carte de identitate nr…………………………………………………………………………………………………………….

Începând de la data de 1.04.2014 intră în vigoare Legea nr.235/2013 care modifică OUG nr.82/2012 şi prevede ca forme ale actului de identitate cartea de identitate şi cartea electronică de identitate în două variante, şi anume cu două elemente biometrice (imagine facială şi impresiuni papilare a două degete), respectiv cu un singur element (imaginea facială).

Deşi art.16 (3) a OUG nr.82/2012 legiferează un „drept de opţiune” între o carte de identitate (simplă) şi una electronică, faptic această opţiune rămâne doar la nivel normativ-declarativ, fără nici o garanţie reală la care este obligat statul, prin instituţiile sale în condiţiile prevederilor constituţionale exprese conţinute în art.29:

(1) Libertatea gândirii şi a opiniilor precum şi libertatea credinţelor religioase nu pot fi îngrădite sub nici o formă.Nimeni nu poate fi constrâns să adopte o opinie ori să adere la o credinţă religioasă, contrare convingerilor sale

(2)Libertatea conştiinţei este garantată”,

precum şi în dispoziţiile art. 26:

(1)Autorităţile publice respectă şi ocrotesc viaţa intimă, familială şi privată”.

Spunem acest lucru întrucât cartea „simplă” de identitate va conţine obligatoriu un mediu de stocare electronic (cip) pentru cardul de sănătate, element cu care noi nu suntem de acord potrivit convingerilor noastre intime.

Chiar dacă acest cip va reprezenta cardul de sănătate, va fi afectată integral identitatea minorei noastre, întrucât art.17 alin.2 prevede că „În mediul de stocare… care asigură funcţionalitatea cărţii de identitate ca şi card naţional de asigurări sociale de sănătate, se înscriu datele aferente cardului naţional de sănătate, stabilite la art. 331 alin. 1 din Legea nr.95/2006 cu modificările ulterioare…” iar conform art.331 alin.1:

Informaţiile minime care pot fi accesate de pe cardul naţional de sănătate sunt: a) numele, prenumele, precum şi CNP personal ale asiguratului” etc .

Faţă de dispoziţiile constituţionale care apără şi garantează libertatea de gândire şi de conştiinţă, în acord cu declaraţia drepturilor omului dar şi cu art. 18 din Pactul Internaţional cu privire la Drepturi Civile si Politice1, alin.1Oricine are dreptul la libertatea de gândire, conştiinţă şi religie. Acest drept include dreptul de a avea sau a adopta o religie sau o convingerela alegerea sa (belief of his choice).

alin.1 “Oricine are dreptul la libertatea de gandire, constiinta si religie. Acest drept include dreptul de a avea sau a adopta o religie sau o convingere la alegerea sa (belief of his choice).

alin. 2. Nimeni nu poate fi supus unei constrângeri care să prejudicieze libertatea sa de a avea sau a adopta o religie sau convingere la alegerea sa;

alin. 3 Libertatea de a manifesta religia sau opiniile poate fi supusa doar limitarilor prescrise de lege si care sunt necesare pentru a proteja siguranta, ordinea, sanatatea sau morala publica si libertatile si drepturile altora2.”

Legiferarea specială a protecţiei libertăţii de conştiinţă este deplin justificată de importanţa deosebită a acesteia pentru existenţa persoanei, fapt atestat de neurofiziologie şi ştiinţa psihiatriei3. Conştiinţa individuală reprezintă reflectarea subiectivă a existenţei fiecărui om, având note de unicitate şi irepetabilitate.Henry Ey ca şi K.Jaspers susţin existenţa unui câmp al conştiinţei (alcătuit din ansamblul fenomenelor psihice: percepţie, imaginaţie, sentimente, pulsiuni, activitate motorie, limbaj) care constituie “organizarea personalităţii”.În felul acesta, personalitatea se alcătuieşte din derularea multiplelor cadre ale prezentuluiiar disoluţiile câmpului de conştiinţă explică sau sunt cauza întregii patologii psihiatrice(a se vedea Studiul Seminar 5 –Psihologie medicală2).Altfel spus, disfuncţiile de la nivelul conştiinţei dau naştere tuturor afecţiunilor de tip psihiatric şi afectiv- ceea ce reprezintă un pericol major pentru sănătatea persoanei.

În acord cu acest principiu al protecţiei speciale a libertăţii de conştiinţă, deja la nivel european, Marea Britanie a renunţat la documentele de identitate electronice,Franta a pronunţat Decizia de neconstituţionalitate nr.652/2012 din 22 martie 2012 privind actele electronice de identitate,fiindcontestată de 200 membri ai parlamentului, înFinlanda, introducerea cardurilor electronice de identitate este considerată un eşec din moment ce numai 300.000 de cetăţeni din 5 milioane vizaţi au optat pentru un astfel de card, în Suedia, situatia este similară, căci numai 100.000 de cetaţeni (1%) utilizau un astfel de card în iunie 2012, Bulgaria, Cipru, Cehia, Danemarca, Irlanda, Lituania, nu au carduri electronice de identitate pentru populaţie şi nici nu exista planuri privind introducerea lor conform unui studiu al ENISA.

Încă din anul 2004, raportorul Parlamentului European Ole Sorensen a atras atenţia că biometria şi documentele electronice reprezintă un pas către stocarea centralizată şi sistematică a datelor cu caracter personal ceea ce ar echivala cu “utilizarea unui baros pentru a sparge o nucă”. El a evidenţiat faptul că o astfel de bază de date ar afecta protecţia drepturilor cetăţeneşti, în special dreptul la viaţa privată4 .

În România, societatea civilă este cvasiunanim împotriva actelor de identitate electronice. Un număr de 46 de organizaţii nonguvernamentale, au sesizat Guvernul României în legătură cu această problemă.5

Buletinul care conţine un “mediu de stocare” pentru viitorul card de sănătate, încalcă libertatea noastră de conştiinţă, deoarece:

a) conţine date pe care posesorul nu le cunoaşte şi nu le poate vedea;

b) creează premisele unui control din partea statului, care poate deveni uşor un abuz împotriva libertăţii omului.

c) încalcă prevederile constituţionale ale art. 5, alin. 2: cetăţenia nu poate fi retrasă celui ce a dobândit-o prin naştere”.

d) în lipsa acestuia se vor restrânge drepturile civile ale cetăţenilor.

Potenţialul de neconstituţionalitate este evident atâta timp cât forma actului de identitate, aşa cum este legiferată prin Legea nr. 235/2013, ne încalcă dreptul de a ne exercita statutul de cetăţeni ai statului român şi toate drepturile şi obligaţiile ce decurg din acesta, împrejurare ce vine în contradicţie şi cu dispoziţiile art. 5 alin.2 din legea fundamentală, deoarece, conform Legii 21/1991, art. 22,cartea de identitate face dovada cetăţeniei, şi în relaţiile dintre cetăţeni şi orice alte persoane fizice şi juridice se folosesc, pentru legitimare şi identificare,cărţi de identitate legal valabile. Situaţia creată, astfel cum am motivat mai sus, îl pune pe cetăţean în imposibilitatea de a-şi exercita drepturile prevăzute în următoarele articole din Constituţia României: art. 5, alin. 2, care spune: cetăţenia nu poate fi retrasă celui ce a dobândit-o prin naştere; art. 26, referitor la dreptul la liberă circulaţie; art. 36, alin. 1, referitor la dreptul la vot; art. 37, referitor la dreptul de a alege şi a fi ales; art. 40, alin. 1. referitor la dreptul de asociere; art. 41, referitor la dreptul la muncă; art. 44, alin. 1, referitor la dreptul la proprietate; art. 46, referitor la dreptul la moştenire; la art. 48, alin. 1-2, referitor la dreptul de a întemeia o familie; art. 50, referitor la protecţia persoanelor cu handicap; art. 51, alin. 1, dreptul de petiţionare.

Întrucât, spre deosebire de celelalte acte, precum paşaportul sau carnetul de conducere, purtarea buletinului de identitate şi legitimarea în faţa organelor statului cu acest document reprezintă atât un drept, cât şi o obligaţie, neposedarea sa şi imposibilitatea de a se legitima pot deveni faptă contravenţională. Neposedarea actului de identitate îl privează pe posesor de posibilitatea apărării în instanţă prin exercitarea art. 21, alin 1 şi vine în contradicţie flagrantă cu art. 21,alin. 2, care spune nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept [de a accede la justiţie].

În plus, este evident că în lipsa cărţii de identitate valabile, imi restrange toate drepturile cetatenesti, astfel ca o contest.Expunerea de motive care priveşte securitatea suplimentară, condiţiile impuse de normele europene etc., sunt simple susţineri pe care le-am demontat deja prin prezenta cerere şi prin documentaţia pe care o voi depune.

Dispoziţiile art. 53, alin. 1 din Constituţia României prevăd strict limitativ situaţiile în care se poate restrânge exerciţiul unor drepturi şi libertăţi… „numai dacă se impune pentru apărarea securităţii naţionale, a ordinii, a sănătăţii, ori a moralei publice, a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor; desfăşurarea instrucţiei penale, prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav”. Nici una dintre aceste situaţii nu poate fi invocată pentru a justifica legea pe care o contestăm sau pentru a beneficia de restricţiile libertăţii de conştiinţă, expuse mai sus în Pactul internaţional al Drepturilor Civile şi Politice.Or, aşa cum am arătat deja, atâta timp cât ţări europene cu tradiţie democratică (Marea Britanie, Franţa etc) au renunţat la sistem, considerând că nu le afectează securitatea naţională, este evident că impunerea în România numai a cărţilor de identitate care să conţină un cip, fără alternativă este o măsură care urmăreşte îngrădirea libertăţii.

Nici alin.2 al art.53 nu are aplicabilitate pentru că „restrângerea drepturilor şi libertăţilor trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o… şi să nu aducă atingere existenţei dreptului însuşi”.

Mai mult decât atât, în conformitate cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, art. 11, preluată de art. 6, alin 2 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului “orice persoană acuzată de vreo infracţiune este prezumată nevinovată până când vinovăţia sa va fi stabilită legal”. Acest principiu se traduce în Constituţia României în art. 23, numit Libertatea individuală, alin. (11), în care se spune: “Până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti de condamnare, persoana este considerată nevinovată”. Metodologia de colectare, stocare şi utilizare a informaţiilor biometrice consideră posesorul un prezumtiv infractor, fiind o încălcare a art. 23 (11), deoarece impunerea unui document care permite urmărirea, controlul, stocarea în mediu electronic a oricărei informaţii despre persoana posesoare nu poate fi admisă decât în cazul în care acea persoană este suspectată sau este chiar autoare de fapte penale şi, în nici un caz nu poate fi acceptat de cetăţeni liberi care se bucură de prezumţia de nevinovăţie.

În concluzie:solicit sa eliberati carte de identitate în format existent până la momentul 31.03.2014.

Prezenta reprezintă şi plângere prealabilă în condiţiile Legii contenciosului administrativ astfel că în situaţi în care nu veţi răspunde pozitiv solicitării noastre voi sesiza instanţa competentă şi voi solicita şi daune interese precum şi cheltuieli de judecată.

Data, Semnătura,

11Adoptat şi deschis spre semnare de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite la data de 16 decembrie 1966, intrat în vigoare la data de 23 martie 1976, cf. art. 49, pentru toate dispoziţiile cu excepţia celor de la art. 41, care au intrat în vigoare la data de 28 martie 1966, pe care România la ratificat prin Decretul nr. 212 din data de 31 octombrie 1974, publicat în „Buletinul Oficial al României“, Partea I, nr. 146 din data de 20 noiembrie 1974.

3http://biblioteca.regielive.ro/seminarii/psihologie/tulburari-de-constiinta-29791.html Conştiinţa este un atribut definitoriu al umanităţii, cea mai evoluată formă de reflectare psihică a lumii obiective, caracterizată prin raţionalitate şi aprehensiunea propriei identităţi a individului. Prin urmare, conştiinţa desemnează activitatea psihică raţională, însoţită permanent de apercepţia Eului, ca agent unic, indivizibil şi inconfundabil al tuturor actelor sale psihice (Gorgos,.1987). Conştiinţa individuală reprezintă reflectarea subiectivă a existenţei fiecărui om, având note de unicitate şi irepetabilitate. K Jaspers consideră conştienţa ca fiind „viaţa psihică la un moment dat”, fiecărui moment corespunzându-I o experienţă trăită în corelaţie cu o anumită ordine sau claritate a conştiinţei. Modelarea experienţelor trăite „aici şi acum” (Henry Ey) se face în raport cu întreaga experienţă existenţială anterioară a subiectului. Conştiinţa este un domeniu fundamental de definiţie al psihismului, conferindu-i acestuia specificitate umană şi deosebindu-l decisiv şi calitativ de orice altă manifestare cerebrală.

4 A se vedea Anexa 1 O analiză comparativă a României cu alte state în care deja s-a experimentat proiectul actelor electronice.

5 Memoriu la proiectul de Lege pentru aprobarea OUG nr.82/2012, către Guvern

1Adoptat şi deschis spre semnare de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite la data de 16 decembrie 1966, intrat în vigoare la data de 23 martie 1976, cf. art. 49, pentru toate dispoziţiile cu excepţia celor de la art. 41, care au intrat în vigoare la data de 28 martie 1966, pe care România la ratificat prin Decretul nr. 212 din data de 31 octombrie 1974, publicat în „Buletinul Oficial al României“, Partea I, nr. 146 din data de 20 noiembrie 1974.

http://www2.ohchr.org/english/law/ccpr.htm).

3

http://biblioteca.regielive.ro/seminarii/psihologie/tulburari-de-constiinta-29791.html Conştiinţa este un atribut definitoriu al umanităţii, cea mai evoluată formă de reflectare psihică a lumii obiective, caracterizată prin raţionalitate şi aprehensiunea propriei identităţi a individului. Prin urmare, conştiinţa desemnează activitatea psihică raţională, însoţită permanent de apercepţia Eului, ca agent unic, indivizibil şi inconfundabil al tuturor actelor sale psihice (Gorgos,.1987). Conştiinţa individuală reprezintă reflectarea subiectivă a existenţei fiecărui om, având note de unicitate şi irepetabilitate. K Jaspers consideră conştienţa ca fiind „viaţa psihică la un moment dat”, fiecărui moment corespunzându-I o experienţă trăită în corelaţie cu o anumită ordine sau claritate a conştiinţei. Modelarea experienţelor trăite „aici şi acum” (Henry Ey) se face în raport cu întreaga experienţă existenţială anterioară a subiectului. Conştiinţa este un domeniu fundamental de definiţie al psihismului, conferindu-i acestuia specificitate umană şi deosebindu-l decisiv şi calitativ de orice altă manifestare cerebrală.

 

4 A se vedea Anexa 1 O analiză comparativă a României cu alte state în care deja s-a experimentat proiectul actelor electronice.

Memoriu la proiectul de Lege pentru aprobarea OUG nr.82/2012, către Guvern

Advertisements