Konrad Lorenz – Cele opt păcate capitale ale omenirii civilizate, Ed. Humanitas, 2006, traducere de Vasile V. Poenaru
I. Proprietati structurale si perturbari functionale ale sistemelor vii

Etologia – trateaza atat comportanemntul animal, cat si cel uman ca functie a unui sistem ce isi datoreaza existenta si forma specifica unei deveniri istorice care s-a desfasurat in filogenie, in dezvoltarea individului si, la om, in istoria culturii. p. 9

“Sistemele partiale ale unui complex sistem organic interactioneaza intr-atat de profund, incat de multe ori e greu sa trasezi limita domeniului lor de actiune, functiilor lor neputand fi macar concepute in mod separat.” p. 13

“Nu se ajunge la perturbari periculoase ale sistemului ca intreg decat atunci cand una dintre functiile partiale e accentuata sau diminuata intr-atat de mult incat homeostaza sa nu mai poata echivala dezechilibrul aparut, precum si in cazul in care chiar mecanismul de reglare prezinta unele probleme.” p. 16

II Suprapopularea

Tot ceea ce pare a fi de natura sa diminueze suferinta umana actioneaza in mod cutremurator si paradoxal in sensul distrugerii omenirii. Aceasta e pe cale sa faca tocmai ceea ce altfel nu li se intampla sistemelor vii aproape niciodata, si anume sa se sugrume in sine insasi… In acest proces apocaliptic, cele mai inalte si nobile insusiri pe care le apreciem ca fiind specific umane vor fi primele care se vor pierde. p. 18

Noi, toti cei care traim in tari culturale cu o populatie densa ori chiar in mari orase, nici nu mai stim cat de mult ne lipseste o dragostea umana generala, calda, izvorata din inima.

Aglomerarea unor mase umane in marile orase moderne este in mare masura vinovata de incapacitatea noastra de a mai percepe chipul aproapelui nostru in fantasmagoria chipurilor mereu schimbatoare ce se tot suprapun si estompeaza p. 19

Not to get emotionally involved”, iata una dintre principalele griji ale multor oraseni. Aceasta atitudine… pune in evidenta o sumbra nuanta de neomenie. (…) Daca aceasta ecranare impotriva contactelor umane continua, ea va duce, alaturi de fenomenele de plafonare a simturilor, la acele manifestari cumplite de indiferenta despre care ziarele relateaza in fiecare zi. Cu cat avanseaza la oameni procesul contopirii cu gloata, cu atat mai stringent se vede pus fiecare individ in parte in fata necesitatii de a nu se implica emotional, astfel incat in zilele noastre e posibil ca tocmai in cele mai mari metropole sa se petreaca talharii, crime si violuri ziua in amiaza mare si pe strazi circulate, fara ca vreun “trecator” sa intervina.

Inghesuirea multor oameni intr-un spatiu extrem de ingust nu duce la fenomene ale dezumanizarii doar prin mijlocirea factorilor de epuizare si esuare a relatiilor interumane, ci declanseaza si comportamente in mod nemijlocit agresive.

III Pustiirea spatiului vital

Omul declanseaza vrand-nevrand preschimbari profunde ce conduc adesea la distrugerea totala a biocenozelor in care si de pe urma carora traieste .

…Taranul stie prea bine ceea ce intreaga omenire civilizata pare sa fi uitat, si anume ca resursele biologice ale planetei nu sunt inepuizabile. p. 25

…in America intinse suprafete de pamant au fost transformate din teren arabil in desert prin eroziunile ce au urmat exploatarilor ilegale, …mari teritorii au fost degradate prin despaduriri ce au dus la disparitia a nenumarate specii de animale folositoare… importanta problemei nu este nici astazi recunoscuta pe deplin, ea neintrand inca in constiinta opiniei publice.

Nelegiuiri se comit azi pretutindeni in utilizarea mijloacelor chimice, de exemplu pentru combaterea insectelor in agricultura si pomicultura, vadindu-se insa, totodata, o inconstienta asemanatoare si in farmacopee. Imunologii manifesta reticente serioase cu privire la intreaga gama de produse farmaceutice uzuale. Sub imperiul impulsurilor psihologice marcate de dorinta de “a avea totul imediat”, anumite ramuri ale industriei chimice manifesta o neseriozitate de-a dreptul criminala in ceea ce priveste livrarea unor mijloace cu efecte total imprevizibile in timp. Cei care au atras atentia in legatura cu folosirea nechibzuita a produselor farmaceutice au fost redusi la tacere si discreditati.

alterarea sufleteasca ; rapida instrainare generala de natura vie e vinovata de abrutizarea estetica si etica a omului civilizat. Oare ce i-ar insufla omului modern sentimentul de respect si veneratie pentru ceva, cand tot ce il inconjoara este opera omului, foarte ieftina si urata? Uratirea oraselor si satelor

Celula unei tumori maligne se deosebeşte de o celulă a unui organism sănătos în primul rând prin faptul că ea a pierdut acea informaţie genetică de care are nevoie pentru a-şi îndeplini rolul de verigă utilă în cadrul comunităţii de interese a organismului… Rămasă fără structurile speciale, ea se divide fără măsură şi fără menajamente, astfel încât ţesutul bolnav se infiltrează în ţesuturile învecinate, care sunt încă sănătoase, distrugându-le.

Analogiile evidente dintre imaginea periferiei orasului si cea a tumorii canceroase constau in aceea ca in ambele cazuri in spatiul inca sanatos erau realizate o multime de planuri constructive subtil diferentiate, care se completau reciproc si care isi trageau inteleapta regularitate dintr-o informatie obtinuta in decursul unei indelungate evolutii istorice, pe cand in regiunile distruse de tumoare ori de tehnologia moderna se gaseau doar cateva constructii extrem de simple. Imaginea histologica a celulelor uniforme si sarace in structuri ale tumorii prezinta o similitudine dezolanta cu o fotografie facuta din avion unei suburbii moderne, formate din cladiri standardizate pe care le-au proiectat intr-o pripita concurenta arhitecti dispunand de o cultura precara, ce n-au stat prea mult pe ganduri inainte de a actiona. … Nu numai considerentul comercial ca prefabricatele in serie sunt mai ieftine, ci si moda, care niveleaza totul, duc la situatia ca la toate marginile de oras ale tarilor civilizate sa ia nastere sute de mii de locuinte identice…, nemeritand numele de “casa”, ci fiind mai degraba baterii de grajduri pentru oamenii folositori…

Respectul de sine al omului modern pretinde in mod cu totul justificat afirmarea individualitatii sale.

Pentru locatarul bateriei de crestere a oamenilor folositori, nu exista decat o singura modalitate a mentinerii respectului de sine. Ea consta in alungarea din constiinta proprie a existentei numerosilor tovarasi de suferinta apartinand aceleiasi specii, fiecare individ cautand sa se izoleze de aproapele sau.

– aglomerarea duce, si in acest caz, la insingurare si la indiferenta fata de celalalt

Oamenii care traiesc in aceste conditii sufera o atrofiere a simturilor estetice si etice… Orbirea sufleteasca in fata a tot ceea ce este frumos, atat de raspandita, e o boala psihica ce trebuie luata in serios, ea mergand mana in mana cu insensibilitatea fata de ceea ce este reprobabil din punct de vedere etic.

IV Intrecerea cu sine insusi

Pentru mentinerea unei stari stabile in sistemele vii este indispensabila functia unui circuit de reglare sau a unei conexiuni inverse negative

Utilitarismul, depasirea celorlalti oameni, confundarea mijloacelor cu scopul – In limbajul uzual, acest lucru se simte inca, de vreme ce spunem: “El detine mijloacele necesare” . Dar oare cati oameni mai exista azi care sa inteleaga ca banii in sine nu reprezinta o valoare? Acelasi lucru e valabil si pentru timp: “Time is money” exprima pentru oricine considera banii ca avand o valoare absoluta ca acelasi lucru se intampla cu fiecare secunda de timp economisita.

considerente comerciale insensibile la valoare; stapanirea tuturor puterilor mediului inconjurator.

Fiecare fabrică de automobile trebuie să ia măsuri că noul tip să fie puţin mai rapid decât cel precedent, fiecare stradă trebuie lăţită, fiecare curbă largită… spre a se putea circula încă puţin mai rapid şi totodată mai periculos.

Daunele sufletesti produse de lacomia orbitoare de bani si de graba extenuanta

Frica de a ramane in urma, frica de saracie, frica de a lua hotarari gresite sau de a nu mai face fata intregii situatii stresante… frica sub toate formele ei e cu siguranta cel mai important factor de subminare a sanatatii oamenilor moderni.

Agitatia plina de frica si frica agitata isi au rolul lor in a-l vaduvi pe om de calitatile lui esentiale. Una dintre aceste calitati este reflectia.

Oamenii sufera din cauza solicitarilor nervoase si sufletesti la care ii obliga intrecerea cu cei asemenea lor.

Intrecerea economica a omenirii cu sine insasi trebuie privita ca fiind suficienta pentru a o distruge cu totul.

Selectia intraspecifica de tip comercial determina un ritm de lucru din ce in ce mai rapid.

Cresterea progresiva a nevoilor omului: orice producator cauta sa sporeasca pe cat posibil nevoia consumatorilor de marfuri produse de el.

In marea lor majoritate, consumatorii sunt destul de prosti sa se lase manipulati prin metodele dezvoltate in urma cercetarii in domeniul reclamei si al formarii opiniilor.

Potentatii capitalisti dau dovada de miopie persistand in atitudinea lor de a rasplati si “conditiona” pe consumator prin cresterea “standardului sau de viata” pentru consecventa sa in intrecerea cu aproapele, intrecere ce ii provoaca tensiune crescuta si ii toaca nervii.”

V Moartea termica a simturilor

Dezvoltarea tehnologiei moderne si a farmacologiei vine in intampinarea nazuintei general-umane de a evita neplacerea, si aceasta la dimensiuni nemaiintalnite. Confortul modern este perceput de noi ca ceva de la sine inteles, astfel incat abia daca ne mai dam seama in ce masura am devenit dependenti de el. p. 45

Prin stapanirea progresiva a mediului inconjurator, omul a modificat “starea pietei” din economia placerii si a neplacerii in directia unei sensibilizari crescande fata de orice situatie de stimulare provocatoare de neplacere si a unei atenuari corespunzatoare a receptarii situatiilor provocatoare de placere. – consecintele sunt nocive.

In consecinta, oamenii isi pierd disponibilitatea de a investi munca grea in actiuni care promit abia in viitor dobandirea unei placeri. Ia nastere o cerinta de satisfacere imediata a tuturor dorintelor ce se ivesc. p. 46

Satisfacerea imediata – de exemplu, cumpararea “avantajoasa” in rate – duce la sclavie.

Disparitia anumitor forme ale placerii ce se bazeaza tocmai pe actiunea contrastelor

Intoleranta crescanda fata de neplacere, ce se inregistreaza in zilele noastre, transforma oscilatiile profunde ale vietii umane, conforme cu firea lucrurilor, intr-un plan nivelat artificial.

moartea termica emotionala” pare sa ameninte bucuriile si suferintele ce decurg in mod necesar din relatiile noastre sociale.

Cine vrea sa evite suferinta se sustrage unei parti esentiale a vietii umane.

La mari parti ale populatiei nord-americane, moartea e refulata in sens freudian, nemaivorbindu-se de cel raposat, care dispare astfel deodata, fara sa mai fie pomenit, ceea ce ar fi considerat ca o lipsa de tact, iar toata lumea se comporta ca si cand el nu ar fi existat niciodata. Si mai cutremuratoare este minimalizarea mortii, infierata satiric de Evelyn Waugh in cartea sa The Loved One. Cadavrul e machiat in mod artistic si toti considera ca e de datoria lor sa se arate incantati de aspectul sau placut. p. 48

Obisnuinta cu situatii de stimulare din ce in ce mai puternice; oamenii blazati sunt necontenit in cautarea unor situatii noi de stimulare.

neofilia”: obiectele isi pierd dupa un timp de posesie forta de atractie in mod analog cu iubita/iubitul, prietenul sau chiar patria.

Neofilia este un fenomen deosebit de binevenit pentru marii producatori, care poate fi exploatat datorita receptivitatii maselor la indoctrinare, incat sa duca la castiguri mercanitle in stil mare. “Invechire inserata”, adica “built-in obsolation”, iata un principiu cu un rol foarte important in moda vestimentara sau in cea a automobilelor”. p. 50

Ceea ce lipseste este un obstacol natural, a carui depasire sa-l caleasca pe om, obligandu-l la toleranta fata de neplacere si daruindu-i in caz de succes bucuria reusitei.

Lipsesc situatiile de afirmare ce implica straturile adanci ale personalitatii.

VI Decaderea genetica

Credinta in existenta unui drept natural independent de vreo legislatie determinata cultural e legata fara indoiala inca din vechime de parerea ca acest drept ar fi de origine supranaturala, nemijlocit divina. p. 54

Se pune accent pe modurile de comportare insusite, pierzandu-se din vedere modurile de comportare innascute.

Asa cum bine a spus-o Arnold Gehlen, omul e prin natura sa, adica prin filogeneza sa, o fiinta culturala. Cu alte cuvinte, pornirile sale instinctive si stapanirea lor responsabila , cultural determinata, formeaza un sistem, in care functiile celor doua subsisteme se afla in perfecta rezonanta.

Societatea democratica si behavioristica

Convingerea ca toti oamenii s-ar naste egali si ca toate cusururile morale ale infractorului ar fi pricinuite de pacatele comise de cei care l-au educat a devenit o adevarata religie, ducand la distrugerea oricarui simt natural al dreptului, mai ales la cei care sufera mutatii in plan etic si se considera, plini de autocompatimire, victime ale societatii. Un ziar austriac a prezentat de curand urmatoarea stire de senzatie: “Frica de parinti il impinge pe un tanar de saisprezece ani la crima.” …

Aceste extreme in mod evident patologice ale formarii opiniilor pot fi intelese abia atunci cand stim ca ea este o functie a acelor sisteme de reglare care tind spre oscilatii. Opinia publica manifesta inertie…; totodata, ei ii plac simplificarile grosiere, ce reprezinta de multe ori exagerari ale unor stari de fapt. De aceea, opozitia care ia atitudine critica fata de o opinie publica este aproape intotdeauna in drept. Dar ea ocupa in noianul curentelor de opinie pozitii extreme, pe care nu le-ar fi adoptat niciodata daca nu si-ar fi propus sa compenseze opinia opusa (…)

Cand incerci sa imparti oamenii in persoane normale si persoane cu deficiente, esti suspectat ca pledezi pentru camera de gazare.

Eliminarea simtului natural al dreptului prin tendinta actuala catre toleranta absoluta e intarita in actiunea ei periculoasa de doctrina pseudodemocratica, ce afirma ca intregul comportament uman ar fi insusit prin invatare.

Fenomenul intolerantei la neplacere si cel al nivelarii simturilor pot genera un comportament infantil.

Munca sustinuta in vederea unui scop indepartat, responsabilitatea actiunilor proprii si manifestarea grijii chiar fata de cei mai putin apropiati sunt norme de comportare ce-l caracterizeaza pe omul matur.

De imaturitate vorbesc cercetatorii cancerului atunci cand vor sa caracterizeze una dintre insusirile fundamentale ale tumorii maligne.

Aprecierea a ceea ce este bun si cuviincios este unicul factor care poate actiona eficient in mod selectiv in sensul combaterii fenomenului de degradare a comportamentului social.

Suprapopularea, concurenta comerciala, distrugerea mediului inconjurator natural si instrainarea de armonia sa demna de veneratie, disparitia, prin molesire, a capacitatii de a avea sentimente puternice, toate acestea sunt de natura sa il lipseasca pe omul modern de orice discernamant intre bine si rau. La acesti factori se adauga si disculparea asocialului, la care ne obliga intelegerea temeiurilor genetice si psihologice ale comportamentului sau dereglat.

Aceste fenomene care nu pot fi combatute decat prin masuri radicale presupunand o revalorizare educativa a tuturor pseudovalorilor venerate in ziua de azi.

Prin degradarea comportamentului social determinat pe cale genetica ne ameninta intr-un mod extrem de urat Apocalipsa.

VII Sfaramarea traditiei

Credinta eronata ca numai ceea ce poate fi inteles pe cale rationala ori dovedit stiintific ar face parte din tezaurul stabil de cunostinte al omenirii duce la consecinte nefaste.

Stiinta ar fi de ajuns pentru a “imbunatati” omul in mod arbitrar prin interventii asupra genomului uman – un lucru prostesc

“modificarile la care structura familiei e supusa in cursul tehnologizarii continue pe care o cunoaste omenirea actioneaza in mod constant in directia slabirii contactului dintre parinti si copii. … slabirea greu reversibila sau chiar ireversibila a capacitatii de a avea contacte umane. Acest efect se insumeaza in mod periculos cu perturbarea implicarii umane.

Lipsa modelului patern – a-i vedea pe parinti la lucru, a da o mana de ajutor pentru a se convinge de superioritatea omului matur. In mica familie moderna lipseste structura ierarhica – datorita careia “omul batran” aparea ca impunand respect. … 82 Una dintre cele mai mari crime ale doctrinei pseudodemocratice este aceea ca ea considera existenta unei ierarhii naturale intre doi oameni ca fiind un obstacol care i-ar frustra de orice sentimente mai calde. Fara aceasta ierarhie nu ar exista nici macar cea mai naturala forma a dragostei umane. Educatia de tip “non-frustration” a facut din mii de copii niste bieti nevrozati.

Intr-un grup lipsit de structura ierarhica situatia copilului este cat se poate de nenaturala.

Numai atunci cand iubesti un om din adancul sufletului si privesti totodata in sus catre el esti in stare sa-ti insusesti traditia lui culturala. (“figura tatalui”)

85 Fiind prin natura sa o fiinta culturala, omul nu poate afla o identificare pe deplin satisfacatoare decat intr-o cultura si printr-o cultura.

86 In afara plictiselii, dorinta de a apartine unui grup este cea care impinge un numar tot mai mare de tineri catre droguri.

Cunoasterea filtrata prin selectie a unei culturi vechi

VIII Receptivitatea la indoctrinare

94 se poate intampla ca o ipoteza sa fie in asa fel alcatuita incat toate experimentele pe care ea le dicteaza nu pot decat sa o confirme din capul locului. Ipoteza ca reflexul ar fi singura performanta elementara a sistemului nervos central a dus de pilda exclusiv la experimente in care se inregistra raspunsul sistemului la o schimbare de stare.

Orice mare geniu care a descoperit un principiu explicativ inclina de obicei sa exagereze in privinta domeniului de valabilitate al descoperirii sale. (Jacques Loeb, Pavlov, Freud)

Mijloacele de comunicare in masa duc foarte usor la transformarea unei teorii, care nu reprezinta decat o ipoteza stiintifica neverificata, nu numai intr-o opinie stiintifica generala, ci in insasi opinia publica in genere.

O astfel de doctrina devenita religie atotcuprinzatoare le asigura adeptilor ei satisfactia subiectiva de a cunoaste in mod definitiv caracterul revelatiei. Toate faptele care o contrazic vor fi negate, ignorate sau, lucru ce se intampla cel mai adesea, refulate in sensul lui Freud, adica izgonite sub pragul constiintei.

Teoria reflexului si cercetarea reactiei conditionate

Americanii liberali si intelectuali, care manifesta o predilectie pentru teoriile palpabile , simple, usor de inteles si inainte de toate mecanice, au imbratisat aceasta doctrina (behaviorista) in primul rand datorita faptului ca ea a reusit sa le apara in mod fals ca fiind un principiu al libertatii si al democratiei.

Faptul ca toti oamenii au dreptul la aceleasi posibilitati de dezvoltare este un adevar etic indiscutabil. Cu mare usurinta acest adevar poate fi insa rastalmacit intr-un neadevar, care afirma ca toti oamenii ar avea in mod potential aceeasi valoare. Doctrina behaviorista merge chiar cu un pas mai departe: toţi oamenii ar putea ajunge egali între ei dacă ar evolua în condiţii exterioare identice, ajungând cu toţii oameni ideali dacă aceste condiţii ar fi ideale. Pentru aceasta însă, oamenii nu ar putea, sau mai bine zis nu ar trebui să aibă nici un fel de însuşiri moştenite…

O doctrina inumana; manipulare

Specificul uman este strain de aceasta doctrina, care saluta toate fenomenele de dezumanizare descrise in acest tratat, fenomene ce fac ca masele sa poate fi mai usor manipulate. Atat marii producatori capitalisti cat si functionarii sovietici sunt interesati in aceeasi masura sa-I conditioneze pe oameni, facand din ei niste supusi uniformi, lipstiti in mod ideal de aparare, exact cum a aratat Aldous Huxlei in romanul sau de groaza Brave New World.

Pericolul ca omenirea sa fie indoctrinata cu un fals cod de valori

Nicicand manipulatorii nu au avut o tehnica atat de buna a reclamelor, fondata pe experimentari stiintifice, nicicand ei n-au mai dispus de “mijloace de informare in masa” atat de patrunzatoare ca astazi.

Reclama pe care producatorii o fac pe scara larga nu este nicidecum de natura apolitica.

100 In masura in care mestesugurile sunt eliminate prin concurenta industriei si in care micii intreprinzatori, inclusiv taranii, sunt incapabili sa-si asigure existenta, suntem cu totii pur si simplu siliti sa ne ghidam viata supunandu-ne dorintelor marilor producatori, sa folosim alimentele si imbracamintea pe care ei le considera bune pentru noi, si lucrul cel mai rau este acela ca din cauza conditionarii de care avem parte nici macar nu ne dam seama de ceea ce fac ei.

Cea mai eficienta metoda de a manipula mari mase de oameni prin uniformizarea nazuintelor lor o sa moda.

Sunt considerate mai importante acele stiinte care corespund punctului de vedere al unei omeniri degradate si masificate, instrainate de natura, care nu mai crede decat in valorile comerciale, fiind domesticita, incapabila de vreo simtire puternica si neinteresata de traditie.

105 Expresii cunoscute cum ar fi aceea ca orice stiinta a naturii ar fi o stiinta in masura in care contine matematica ori ca stiinta ar presupune “sa masori ceea ce este masurabil si sa faci masurabil ceea ce nu este masurabil”, reprezinta atat din punctul de vedere al teoriei cunoasterii, cat si din punct de vedere uman, cea mai mare prostie spusa vreodata de niste oameni care ar fi trebuit sa se priceapa mai bine la aceste chestiuni.

Doctrina behaviorista: intregul comportament animal si uman ar fi determinat in mod exclusiv de influentele mediului inconjurator si de procesul de invatare, negand structura dezvoltata filogenetic a sistemului nervos central . Neglijarea structurilor – descrierea lor este considerata superflua, singurele metode recunoscute ca legitime fiind cele operationale si statistice.

Atomismul : cercetarile partiale ale unor sisteme subordonate fara a se tine cont de specie si de modul in care aceasta se incadreaza in constructia intregului.

Cercetarea la nivelurile inferioare de integrare este considerata “mai stiintifica”. – reductionismul

Neglijarea, in decursul incercarilor explicative, a structurii infinit de complexe in care sunt integrate subsistemele si care, doar ele, pot explica insusirile de sistem ale intregului.

Cele mai rele consecinte ale modei stiintifice din zilele noastre deriva din aceea ca, asemenea modei vestimentare sau a automobilelor, ea creeaza simboluri de statut, care instaureaza ierarhia stiintelor, ironizata de Simpson. Adevaratul operationalist modern, reductionistul, cuantificatorul si statisticianul manifesta un dispret plin de mila fata de demodatii care cred ca putem afla date noi si esentiale despre natura fara observarea si descrierea comportamentului animal si uman, fara a face experimente si chiar fara a numara. … Preocuparile legate de sistemele vii, prezentand un inalt grad de integrare , sunt recunoscute ca “stiintifice” numai daca, in urma unor masuri planificate – “simplicity filters” (Donald Griffin) – insusirile structurale ale sistemului trezesc imaginea falsa a unei simplitati “exacte” , altfel spus asemanatoare fizicii , sau daca estimarea statistica a unui material informativ impunator prin numarul de date duce la ignorarea faptului ca “particulele” cercetate sunt oameni si nu neutroni – ceea ce presupune sa se faca abstractie de toate aspectele cu adevarat interesante ale sistemelor organice cu un inalt grad de integrare, incluzand omul. Acest lucru este valabil mai ales pentru trairea subiectiva, care este refulata in sens freudian ca fiind ceva cat se poate de necuvenit.

Fenomenele de dezumanizare – bolile culturale descrise in primele capitole au dus la fenomenele de dezumanizare care afecteaza stiinta.

Sondajele de opinie, tehnica reclamelor si moda abil dirijata ii ajuta pe marii producatori din Vest si pe functionarii din Est sa dobandeasca acelasi tip de putere asupra maselor.

Dezumanizarea descrisa in primele sapte capitole e inlesnita de doctrina pseudodemocratica, ce afirma ca nu organizarea sistemului nervos si a organelor de simt ale omului determina, prin evolutia lor filogenetica, modul sau de comportare sociala si morala, ci doar “conditionarea” careia omul ii este supus, in decursul ontogenezei sale, prin influenta exercitata de catre mediul cultural ambiant.

IX Armele nucleare

Comparand amenintarea omenirii prin armele nucleare cu consecintele pe care ea le suporta din cauza celorlalte sapte pacate capitale, esti silit sa recunosti ca, dintre toate cele opt pacate, acesta poate fi cel mai usor evitat. (…) este absolut si irevocabil clar ce masuri ar trebui luate impotriva “bombei”: sa nu fie produsa ori sa nu fie aruncata. Avandu-se in vedere incredibila prostie colectiva a omenirii, acest lucru e destul de greu de atins. In ceea ce priveste insa celelalte pericole, nici macar aceia care le vad cu claritate nu stiu ce s-ar putea face impotriva lor.