(Vladimir Volkoff, Tratat de dezinformare – De la Calul Troian la Internet,  traducere de Mihnea Columbeanu, Ed. Antet)
TOLERANTA

In epoca noastra, nici o virtute nu e atat de laudabila ca toleranta. Le este predata sistematic copiilor. “Toleranta, o modalitate inteligenta si armonioasa de a trai” (Nathan) … “Intoleranta isi afla sursa intr-un spirit ingust si intransigent. Unii cred ca au intotdeauna dreptate, ca detin adevarul si ca le sunt superiori celorlalti. Fanatismul religios, sectarismul politic iau nastere din intoleranta. Nu pot duce decat la ura si la persecutarea celorlalti.” (Hatier)

Cum sa nu subscrii la toate aceste declaratii, cel putin prin ceea ce exprima? Cum sa le respingi fara a aparea in ochii lumii, si poate si in ai tai proprii, ca un spirit “fanatic” si “sectar”?

Totusi, sa incercam sa vedem putin mai departe decat varful nasului.

Mai intai, sa recunoastem ca, oricat de agreabila ar fi ideea, cuvantul “toleranta” e neinspirat ales. Din partea mea, nu doresc deloc sa fiu “tolerat”. Doresc ca persoana mea, familia, obiceiurile, opiniile, credinta mea sa fie “respectate” nu “tolerate”. Nu doresc sa insult pe nimeni “tolerandu-l”. Voi merge pana la a spune ca ceea ce nu merita respect nu trebuie, probabil, sa fie nici tolerat. […]

Desigur, deplangand originile cuvantului toleranta, nu putem decat sa subscriem la ideea de a le permite altora “un mod de a gandi si de a actiona diferit” de al nostru.

Dar toleranta, cel putin asa cum e conceputa azi, merge mult mai departe. Ajunge adesea pana la intoleranta.

Caci nu mai este vorba de a admite diferentele, ci de a le suprima afirmand ca “Orice idee, orice credinta este demna de a fi luata in considerare” (Magnard), pe scurt, ca nu pot decat sa faca obiectul unei preferinte, la drept vorbind fara semnificatii majore. What is yout Church preference? – Este o intrebare civilizata din Statele Unite, orice idee de adevar absolut sau macar relativ fiind evacuata, ceea ce reprezinta, teama mi-e, adevaratul scop al operatiunii Toleranta. Iar in V.S.D. gasesc aceasta fraza de-a dreptul consternanta: “Contrar marii majoritati a catolicilor din Franta, integristii nu cred ca toate religiile sunt valabile.” Dar daca, in Franta, catolicii ar crede ca “toate religiile sunt valabile”, atunci eu unul nu cred ca-si mai pot atribui numele de catolici. Iar daca toate religiile sunt la fel de valabile, atunci la ce mai folosesc?

.[…] pentru orice credincios, fie evreu, fie crestin, fie musulman, e evident ca ecuatia “iudaism = crestinism = islamism” nu poate fi decat un neadevar patentat: numai un agnostic ar putea sustine ca cele trei credinte detin adevarul in parti egale.

In 1994, am publicat in colaborare cu Jacqueline Dauxois un roman de fictiune politica intitulat Alexandra. Ne imaginaseram ca pe pamant domnea o noua religie, pe care o numiseram dieutoulmondisme. Dieutoulmondistii recitau cu regularitate catehismul urmator: “Eu sunt Dumnezeu, tu esti Dumnezeu, dar eu nu sunt Dumnezeu fara tine si tu nu esti Dumnezeu fara mine. Dumnezeu e toata lumea. Toata lumea e Dumnezeu.”

Cred ca n-am exagerat decat putin marasmul spiritual in care traiesc multi dintre contemporanii nostri (…)

De unde provine acest egalitarism incrancenat, reductionist si, in ultima instanta, sinucigas, care se doreste sa ne fie inculcat sub denumirea mincinoasa de “toleranta”?

Nu putem decat sa formulam ipoteze. Imi vin in minte trei.

In primul rand, cu scopul de a evita o revolutie a populatiei lor de origine africana, Statele Unite, pornite cu hotarare pe calea integrarii, au considerat ca e util sa li se dea de crezut negrilor, ca si albilor, ca egalitatea lor ca fiinte omenesti se aplica si civilizatiilor respective, ceea ce ar maguli vanitatea unora si le-ar da peste nas celorlalti: de aici, o conlocuire ameliorata si o posibila integrare. Planul a reusit, iar acum cuprinde intreaga omenire. “Sunt egal cu voi si in consecinta ceea ce gandesc eu e egal cu ceea ce ganditi voi.”

In al doilea rand, popoarele occidentale se caiesc atat de mult ca au colonizat alte popoare, incat au tendinta de a le idealiza excesiv, iar aceasta idealizare a popoarelor colonizate se extinde pana asupra tuturor umilitilor si obiditilor de pe pamant, indiferent de meritele lor sau de absenta oricaror merite.

In al treilea rand, la ora actuala se manifesta o tendinta decadenta care consta in a nega existenta unui adevar pentru ca recunoasterea acestuia ar impune anumite obligatii si, in primul rand, aceea de a vasli, la nevoie, impotriva curentului. Ceea ce e foarte obositor pentru niste firi secatuite ca ale noastre.

[…]

S-ar putea ca mania actuala pentru tehnica si sport sa fie doar un mod de a compensa prin niste certitudini masurabile talmes-balmesul in care ne face sa traim “toleranta” culturala.

…in fata dezinformarii se deschid domenii tot mai vaste, fara sa mai ramana nici o bariera naturala pentru a ne proteja.

DREPTURILEOMULUISMUL

Religia drepturilor omului actioneaza tocmai in acest sens.

Are avantajul de a se baza pe doua abstractii si, in consecinta, de a nu trebui sa raspunda in fata nici unei realitati.

Notiunea de drept nu se aplica decat intr-o anumita societate, in anumite circumstante istorice, geografice si etnice, din moment ce un drept este obligatoriu acordat, sau cel putin recunoscut, de cineva. Definitia din Robert lamureste chestiunea: “Ceea ce poate fi pretins, ceea ce este permis intr-o colectivitate omeneasca.” In afara unei colectivitati date, notiunea de drept isi pierde sensul. Sa ne amintim ca declaratia marilor inaintasi insisi se numeste “Declaratia drepturilor omului si ale cetateanului.”

Notiunea de om este si ea abstracta. Pe Pamant nu exista nici un om care sa nu se fi nascut din anumiti parinti, care sa nu apartina unei anumite rase, unui anumit climat, unei anumite culturi. […]

[…] se observa, de asemenea, maretia celeilalte idei conform careia orice om trebuie sa fie tratat intr-un mod pe care-l vom califica, pentru a nu ne complica, uman. Dar aceasta este o datorie a omului: datoria de a-si trata semenii asa cum se cuvine! A face din ea un drept inseamna a pune caruta inaintea boilor. …

Dar sa nu uitam ca generalizarea, adica extinderea la nivelul intregii lumi, a unei religii universale bazate pe abstractii prezinta avantaje evidente pentru producatorul de bunuri de consum destinate atat bretonilor, cat si localnicilor din Aleutine, si cu atat mai mult pentru dezinformatorul avid sa-si raspandeasca balivernele in lumea intreaga.